Economie  | Harta site | Contact
Orasul Galati
Conducere
Administratie Publica
Transcrieri acte
Relatii cu publicul
Taxe si impozite
Legea 544
Harti
Proiecte Europene
Raport primar
Ultimele articole
Utilizatori on-line
Numar persoane on-line : 1
Castrul Roman de la Tirighina
 
In contextul marilor descoperiri ce se refera la istoria antica a patriei noastre, Barbosii au capatat de-a lungul timpului o deosebita importanta arheologica si turistica, prin aceea ca, pe dealul Titighina, dainuiesc de milenii valoroase urme de locuire umana, specifice culturii autohtone geto-dacice si stapanirii romane. Statiunea arheologica se afla pe tereasa inferioara, deasupra luncii Siretului, in apropiere de varsarea acestuia in Dunare. Locul domina intreaga regiune din jur, inaltandu-se ca un bastion natural, de forma tronconica, cu o buna vizibilitate indreptata mai ales catre zona inundabila a Siretului si a marelui fluviu.
In urma sapaturilor arheologice intreprinse de Academia Romana, in colaborare cu Muzeul Judetean de Istorie Galati s-a ajuns la concluzia ca pe teritoriul dealului Tirighina initial a existat o asezare dacica intarita, un fel de cetatuie, cu palisada, ale carei urme materiale sunt concretizate in doua niveluri de locuire geto-dacice cu un interesant complex de cult. Aceasta a dainuit de la sfarsitul secolului al II-lea i.e.n. si pana la inceputul seculului al II-lea e.n., cand a fost cucerita si distrusa, prin incendiu, de catre romani, in timpul imparatului Traian (98-117).
In urma razboaielor de cucerire a Daciei din anii 101-102 si 105-106 o parte din teritoriul Daciei a fost transformat in provincie romana. Romanii au cucerit un mic teritoriu in sudul Moldovei de astazi, limitat de un val de aparare, o adevarata frontiera cu drum si paza militara (limes), la nord de Galati, pe linia Tulucesti-Traian, intre Prut si Siret, unde au construit castelum-ul si castrul de pe dealul Tirighina-Barbosi, bineinteles, dupa ce au distrus cetatuia geto-dacica din acest punct.
Castrul a jucat un important rol economic si strategic pentru imperiul roman, deoarece lega Moesia inferioara, cu partea de nord-este a Daciei Traiane, pe linia Siretului, a Trotusului si a Oituzului pana la Bretcu, in Transilvania. In acelasi timp, cetatea de la gura Siretului avea legaturi cu centre mestesugaresti mult mai indepartate. Marele sarcofag de marmura alba, dintr-un singur bloc, lucrat in atelierele din Asia Mica, descoperit la Barbosi si pastrat la Institutul de Arheologie al Academiei Romane din Bucuresti, argumenteaza relatiile comerciale dintre centrele economice care legau tot mai strans orasele de pe teritoriul Daciei romane cu centrele mai de seama din Asia Mica si insulele grecesti. Inventarul bogat al sarcofagului dovedeste ca el a servit ca mormant unui comandant roman.
Pe baza variatelor materiale descoperite la Barbosi, s-a putut preciza ca aici au stationat patru unitati militare romane: doua legiuni - Legio I Italica si Legio V Macedonica - si doua unitati auxiliare - Cohors II Mattiacorum si Classis Flavia Moesica, importanta flota militara care patrula pe Dunare.
In jurul zidurilor castrului roman s-a dezvoltat cu timpul o bogata asezare civila, alcatuita din case de zid si probabil din baracamente (canabae), dupa obiceiul roman, unde locuiau indeosebi veteranii casatoriti cu femei autohtone, negustorii si mesterii care insoteau armatele romane. In acest sens edificatoare este descoperirea in toamna anului 1970 a temeliilor unor ziduri de locuinte construite din caramida si piatra de Dobrogea, pavate cu tigla si acoperite cu olane, avand peretii prevazuti cu tencuiala, pe care inca mai persista pictura murala de culoare rosie si verde. S-au descoperit si unele conducte de canalizare, nenumarate fragmente ceramice apartinand unui bogat repertoriu de vase ceramice si de sticla, opaite, diferite obiecte metalice si un insemnat numar de monede romane de bronz si de argint.
Demn de amintit este faptul ca la Barbosi s-au gasit si doua valoroase tablite antice, de marmura alba, reprezentand sculpturi dedicate zeitatilor razboinice: una intruchipeaza pe Cavalerul Trac si alta pe Cavalerii Danubieni. Ele pot fi vazute in expozitia permanenta a Muzeului Judetean de Istorie.
In zona centrala si sud-estica a castrului s-au descoperit nenumarate mormite de inhumatie si incineratie, in gropi simple si ruguri individuale. In afara de acestea, exista si morminte in cavouri, cu cupola semicirculara din caramida, sarcofage, precum si morminte tumulare colective si individuale, de inhumatie si incineratie, datate cronologic in secolele II-III e.n. Dupa inventarul lor, anumite morminte tumulare apartin desigur unor capetenii sau comandanti de osti.
De o mare valoare istorica este mormantul de inhumatie al lui Innocens (Nevinovatul), descoperit in 1979, ce poate fi considerat ca cea dintai dovada a crestinismului de la Dunarea de Jos (a se vedea si prezentarea sectiei Lapidarium din cadrul Muzeului Judetean de Istorie).
 
Contact Amplasare   Inapoi
URBANISM - ONLINE
Exproprieri
Strategia de dezvoltare
Chestionare
Informatia de mediu
Harta zgomot ambiental
Cultura si agrement
Invatamant
Centre financiare
Unitati subordonate
Legaturi utile
Utile locale
Calendar evenimente
Septembrie 2019
L M M J V S D
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30            
<< >>
Legenda culori
Sedinte de consiliu
Evenimente diverse
Programul operational REGIO


 
 
Site actualizat in data de : 13.09.2019
Numar total de vizitatori 6515674